Nimic nou sub soare.

De jos […] , viseaza zburand,cade … ! Un om necunoscut in plin picaj o-ntreba : “poti sa dormi?!”..
Nedumerita priveste si cade in Cronica unui soldat, Sato o ajuta,ea zambeste …
Desene pe asfalt …interludiul, abisul culorii interzise .. mai presus de toate, Spa si Junk, dispensabili de paranoia,
devin, cu Sekele, traficanti de iluzii.
Cu ochii in patru, ca un chip de hartie, Oza, trece printr-un rapid eye movement si spune :
“ tot ce-a mai ramas,e interludiul unui punct [.] , mai multe puncte […].
Obosit psihic, Nasta, baga un alt sfarsit […] si pana Sus, O.N. spune :
nu e “NIMIC NOU SUB SOARE”

http://www.myspace.com/oncudbmutc

...minciuna Vs. adevar...

De ce mintim?E ceva bine,e ceva rau...?o facem cu intentie?e ceva constient?..poate da,poate nu..dar adevarul?e bun intotdeauna...am avut foarte multe chestii legate de aceste lucruri si atunci s-au nascut niste intrebari...
Oare au rost?Care este rostul adevarului?Cu ce e lumea mai buna spunand adevarul?Dar mintind?Se face mai rau?Cateodata faci bine mintind?Faci rau spunand adevarul...
Sau e mai bine pur si simplu sa nu mai zici nimic...Atatea intrebari...si atat de putine raspunsuri..

Ce este Minciuna?

Minţim falsificând sau minţim …adeverind.?
Minţim în mod conştient şi, câteodată, inconştient.
Minţim din interes sau mintim nemotivat.
Minţim candid, cu vădită seninătate şi inocenţă, minţim voit, cu sârg, cu neruşinare.
Minţim vinovaţi sau nevinovaţi.
Minţim pe faţă sau pe ascuns.
Minţim prin exagerare, adăugare, inventare, dar minţim şi prin diminuare, omisiune, tăcere.

Ralierea la adevăr nu este întotdeauna facilă sau urmărită în mod pragmatic. Sunt destule cazuri în care te adăposteşti (de lucruri, de alţii sau de sine) sub faldurile expresiei ticluite.

Constatând că „invenţia” îi asigură confort, siguranţă şi succes, individul perseverează în acest sens, reiterând sau perfecţionând formula de ascundere, de inducere în eroare, de forţare a zăgazurilor imaginare.Sincer nu cred ca exista om care sa nu fi ascuns sau sa fi denaturat adevarul....

nu?

Ce este adevarul?

Adevarul, nu depinde si el de fiecare individ in parte? De modul in care percepe el lucrurile si lumea inconjuratoare? Nu te minti ( tu esti singura persoana pe care o poti minti cu adevarat, si deja te minti de multa vreme ) singur cum ca cel de langa tine sau alti oameni vad, simt, cred si percep la fel ca tine, chiar daca numiti un lucru la fel...gandeste-te un pic la asta.
Asa cum adevarul nu este absolut, ci este o notiune abstracta, si minciuna e cam la fel...Da, exista un adevar, sau ma rog, o impresie de adevar pe care ne-au inoculat-o oamenii de langa noi de cand eram mici...dar astea nu sunt decat metode de manipulare...cel mai bine stii tu pentru tine cand minti, dar ar fi bine sa nu te mai raportezi la ce zic altii, ci la ce stii tu despre adevar, daca stii ceva.
Si da, intr-adevar, fata de aceasta notiune impusa de adevar, apare mereu tendinta omului de a se impotrivi.
E ceva natural.

Fara minciuna nu ar fi existat nici adevarul si invers.( sunt doar doua notiuni )
Deci cineva trebuie sa minta ca sa pastreze echilibrul. :)

Fonty thingshtine

Frate...ce inventie...ce chestie subtire..
ca un magazin de antichitati...
De ani de zile, rinocerii din presă se aşază enigmatici la masa de joc şi fac, misterioşi, cărţile de joc ale libertăţii.
Am obosit de atâtea persoane de gheaţă, am obosit sa văd în lumina reflectoarelor atâtea falsuri clădite pe tuş şi carton.
Vreau sa fie totul asa cum e cladit,fara alte jocuri si prefacatori ale lor si minciuni,atatia oameni care nu sunt,dar totusi sunt...niste oameni vechi,tinuti la antichita gata sa vina cineva sa ii cumpere si sa faca din ei alti oameni..
Vreau lumea pe care am reinventat-o, lumea mult dorita,lumea mea.Dar acum nu e decat prin... asasinat şi minciună!...
Vreau să întâlnesc un om care sa zica cu gura,nu cu banul,sa gandeasca cu creierul nu cu forma excitarii sau a altei forme de satisfacere...

Concluzia:
Prostia este prostie indiferent de cauza ...
Incultura, greselile gramaticale si lexicale sunt si ele forme ale prostiei, la fel ca multe altele, prea multe pentru a le enumera ...
Intr-o tara poate intra foarte multa prostie, incredibil de multa prostie, fesenistic de multa prostie.

Sunt curioasa câta prostie se mai poate strânge pâna când fundatia sa cedeze... Nu stiu, dar se clatina rau de tot....

Fade out !

Bzzzzzzzzzz!!!!!!!!!!!! Ma bazaie ceva la cap...
oare sa fie,oare sa nu fie...?!E ceva care daca e,nu ar trebui sa dispara si daca nu e,nici nu ar trebui sa apara. Ceva atat de logic... ceva atat de logic in cazul fluturilor.. precum urmele de pasi lasate pe malul unei mari,atunci cand vine apa,sa nu mai ramana decat o amintire de care sa nu stii daca este sau nu adevarata...

Ar fi adevarata numai in tine .. ca pentru ceilalti nu este o certitudine.. pacat! O amintire nu se uita niciodata..asa se zice,dar oare de ce ne complicam si o amintire buna ramane mai putin timp si una urata ramane ptr totdeauna?!De ce le uitati?De ce se arunca tot la gunoi dupa sfarsirea ei?
O amintire nu se uita niciodata precum fata celui care se joaca .. O joaca puternica lasata pentru tine cu scopul de bucurie,dar de fapt, in adancul tau, e alt inceput de rama,rama ranita,zgariata.

In tine ai mai multe zgarieturi,dar nici una nu este dusa pana la capat pentru a se putea vindeca ... toate raman pentru scopul de a te face mai puternic/a , dar de fapt nu ramane decat toamna impropie...toamna fara nimic.
Impropie spusa in tot sensul cuvantului.Cum se duce oja dupa unghie,cum cade firul de par la pieptanat, cum te atrage nestiinta .. cum ma atrage ...

E ceva care nu merita,dar totusi merita... zgarietura ei se face ... se duce spre rana,dar una fara terminare...de parca si-ar fi platit chiria sa ramana ceva timp acolo ...

Fara recunostinta,trece peste si face alta ... poate mai mica,poate mai mare ... poate trece imediat...poate va ramane pentru totdeauna...

fulgerul nerod,haotic,fulgerator...

Desi sunt in acelasi timp 3 chestii timpurii ~~ floarea soarelui, fulgul de nea si cerul ~~ astazi fiind toate la un loc......a patruns fulgerul.Este mai neasteptat ca tine,ca mine care nu cred niciodata nimic..este ceva 'fermecator'

Floarea priveste nedumerita cum cerul sta si se napusteste asupra muntelui.."oare ce o fi facut asa grav?!" facand din ce in ce mai intunecata ziua..numai ca soarele iese tot timpul.El este foarte persistent( chiar si atunci cand se zice "life sucks"..),a ramas acolo in coltul lui lasand spatiul fericirii si destrabalarii neschimbat.

Vine seara..soarele e tot acolo..asteapta pana ce tot ce are in jur sa capete culoarea vietii care ea o stie..veseala si intotdeauna pusa pe....sweet '8ks'!

Floarea soarelui isi intinde si ea petalele facand lumina cu stralucirea ce o detine,fericirea de pe ea lumineaza tot...asa cum se intampla de obicei...pentru ca se iubesteeeee ;;)

Cerul nelamurit isi continua negreala rosiatica..persista in coltul lui .. nervos ..arunca fulgere si tunete..dar in curand dispare... muntele,fulgii de nea,floarea si soarele predomina..

Seara..aparitia lunii socheaza totul..lumina ei a patruns..stelele sclipeau pentru ca lumina lor trecea prin atmosfera terestra ... pareau ca se misca :) erau un sistem inertial...

Sistemul inertial...stralucirea,fulgul de nea,floarea soarelui...si cerul maret...niste elemente cheie ce formeaza starile!

O sa fie...

:)

...inceputul..

"Luna tu stapana marii...
.....................................................................
Peste cate mii de valuri stapanirea ta strabate
Cand plutesti pe miscatoarea marilor singuratece..."

Luna a depasit pragul romantismului.Inspirand melancolie si meditatie suprema,luna apare in creatia serilor de veghere asupra lor..a culmilor nebanuite.
Asimilarea ei cu soarele este aceeasi cu mine,floarea soarelui sau cu a fulgilor de nea..cea mai buna fiind cu cea a cerului..el stand si supraveghand tot.
" Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nor de aur din marea de amar"
O chestie de nepereche,dar pana la sfarsit de pereche.
Cat si despre mine,cerul,..sunt si voi fi intotdeauna gazda soarelui,lunii si a stelelor care sunt sufletele nemuritoare a tuturor ce stau si privesc,a celor care nu mai sunt,dar sunt..asculta vantul rece..care bate prin crengile copacilor singuratice.
Multe nu sunt de spus despre mine,cerul,decat ca nu o sa aveti niciodata toate informatiile.Sunt o notiune atat pentru familia mea,universul,cat si pentru cei mai apropiati termeni.
Sunt la fel de .. arzator precum apropierea de cercul de foc stapanit,in care nu or sa patrunda decat cei care merita,care reusesc .. care au puterea de a se stradui :)